Egoist...

Se apropie de sfarsit prima zi, alta zi, aceeasi zi... la plimbare prin viata.
Am fost aspru criticat cum de indraznesc sa nu mai fiu mascariciul, cu gura pana la urechi si bine-dispus in fiecare moment, de cea care nu cred ca stie cat de colorati imi sunt ochii... sau daca au culoare.
Iarta-mi tu, nu ultima-mi naiva intalnita in plimbarea perena spre vise, atunci cand iti zic ca mi-e drag sa zambesc! ... si o fac cel putin de doua ori pe zi: dimineata, de bucurie ca ma trezesc si seara, de bucurie ca am ajuns sa adorm...
Dar tu, sa-mi tii manie si sa nu vrei sa-ntelegi cat de greu mi-e sa zambesc si-n timpul zilei?!...
E a mea si nu a ta, aceasta zi si aceasta plimbare, si nu tin sa-ntelegi egoismul meu de-a trai...
"Astazi, acum, sunt egoist..."