Te vreau si nu…

Eu, inainte sa-ti spun…

M-am urcat pe o scara sa ma vad de la inaltime si nu a trebuit sa ma catar multe trepte pentru ca nu-s prea mult. Speram sa am o revelatie si sa ma citesc din alte unghiuri, dar e mult de cand o fac si vad doar valente ale aceleiasi cautari. Cateva fire albe, riduri si cearcane tot mai pronuntate, nu fac insa diferenta in ochii trecatorilor fara nume. Eu sunt printre cuvinte si nu ma vei sti in alt fel pentru ca nu-ti vei dori. Vei cauta acest spatiu sa gasesti povestea si o vei face in toate noptile pe care le vei vrea doar pentru tine. Iti propun continuarea unei relatii care te va intrista si bucura, pe acelasi drum cu provocari, cand rasul si plansul fac parte din aceeasi experienta. Dar iti propun si minute de pauza pentru viata, in care sa te bucuri de ceea ce ai si sa-ti doresti mereu mai mult.

Iti spun ca te vreau si nu…

Invat mereu sa scriu doar pentru ca altcineva  se aratat ca stie sa citeasca. E abordarea unui joc, pe cat de simplu, pe atat de intelegator cu cei neintelesi. Dar, cel mai usor, imi este atunci cand imi spui ce jucarie iti place, iar si eu iti spun de ce nu o primesti.

Apoi, nu stiu daca vrei sa ma consumi, dar cu siguranta iti va fi frica sa ma aprinzi. Vei face adesea partea dintre aceia care cred ca un foc mognit poate dura mai mult, uitand ca acesta se poate stinge oricand fara a cunoaste intensitatea si bucuria unei arderi complete.

Iti doresti atat de putin si intelept ar fi sa-ti ofer doar pe cat iti doresti. Inteligenta emotionala renunta insa uneori la a mai fi doar inteligenta si-si asuma momentele de emotie, tradand intentionat ratiunea mai tot timpul prezenta.

De aceea plec in dimineata aceasta, dupa ce-ti marturisesc…

In seara aceasta a fost vremea la care atingerea nu mai fost considerata pacat si nici doar desfatare a simturilor, ci bucurie a unui ragaz inaintea clipelor de maine. A fost una dintre acele ocazii care-si urmeaza natural cursul si fara sa aduca alte intrebarile in zori. A fost primirea fireasca la sanii tai calzi, singurul obstacol care a delimitat minute in sir trupurile noastre goale aprinse de dorinta. Apoi, totul s-a schimbat, propriul trup parea strain, iar celalalt nu mai era a oricui….

Stiu ca vrei mai mult , dar nu am decat aceste randuri…

Inchin, pentru randurile care urmeaza!