Pateticele momente, respinse chiar de propria-ti persoana, se-ntorc cu o perseverenta obositoare... pentru un suflet sau ce mai ramane din el, in continua interactiune cu un mediu ce-l atrage si-l duce spre noapte, in fiecare zi. Sta ascunsa luna, chiar si atunci cand vibratia corpului nu este desfatare, ci doar reflex organic, dupa o zi care aduce multe sau nimic...
S-ar zice ca... in urmatorul gand e urmatorul pas, si-n urmatorul pas e urmatorul gand. Si-asa, pas cu pas, am mai facut o plimbare, in gand, prin viata. Multumesc lui Dumnezeu pentru ca ne-a facut suficient de interesanti sa nu ne plictisim de noi si suficient de prosti sa ne putem accepta...
"Acceptati-va prostia care va face viata palpitanta si indepartati-va de dezinteresul cu care o traiti!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu